PROBLEMA JURIDICĂ
Sunt neconstituționale identificarea persoanelor la control și sancționarea faptelor prevăzute de art. 23 alin. (1), prin raportare la criticile privind libertatea individuală, dreptul la apărare și restrângerea drepturilor?
Faptele relevante
O societate a formulat o plângere împotriva unui proces-verbal întocmit de ITM Brașov în 2019. Judecătoria Brașov a sesizat CCR prin încheierea din 7 ianuarie 2020, în dosarul nr. 1.211/197/2019. Faptele care au determinat fiecare sancțiune și soluția finală a plângerii nu sunt stabilite de decizia CCR (paragrafele 1 și 4).
Soluția
CCR a respins excepția ca neîntemeiată și a constatat constituționalitatea art. 19 lit. b) și art. 23 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 în raport cu criticile formulate. Decizia nu soluționează legalitatea procesului-verbal concret (dispozitiv).
Motivarea, pe scurt
Curtea a legat prerogativele de control de protejarea unui interes general, a respins critica privind dreptul la tăcere în termenii în care fusese formulată și a subliniat garanțiile apărării în cadrul procesual. A distins, de asemenea, actele administrative care stabilesc măsuri de procesele-verbale contravenționale și căile lor de control judiciar (paragrafele 13–20).
Ce putem învăța și ce limite are
Explică de ce identificarea și colaborarea cu inspectorii nu pot fi înlăturate prin simpla invocare a criticilor constituționale respinse, păstrând posibilitatea apărărilor și a contestării actelor concrete.
Soluția privește numai criticile de neconstituționalitate analizate; nu validează automat orice solicitare, declarație sau amendă ITM.
Caracterul definitiv al deciziei CCR nu stabilește rezultatul final al plângerii contravenționale de la Judecătoria Brașov.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 2 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
dispozitiv
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Aveiro-Exim - S.R.L. din Codlea, județul Brașov, în Dosarul nr. 1.211/197/2019 al Judecătoriei Brașov și constată că dispozițiile art. 19 lit. b) și cele ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗paragrafele 17–19
17. În fine, prin Decizia nr. 237 din 17 februarie 2011, mai sus menționată, făcând referire la Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, Curtea a învederat că activitățile pe care Inspecția Muncii le controlează nu țin de sfera privată, ci, dimpotrivă, de cea publică, vizând în mod evident ocrotirea unui interes general. Intervenția din partea autorităților publice în sfera de activitate a persoanelor juridice are un scop legitim și este necesară într-o societate democratică, având în vedere că, potrivit Legii nr. 108/1999, printre obiectivele Inspecției Muncii se numără și controlul aplicării prevederilor legale referitoare la relațiile de muncă, la securitatea și sănătatea în muncă, la protecția salariaților care lucrează în condiții deosebite și a prevederilor legale referitoare la asigurările sociale. Curtea a reținut că drepturile conferite inspectorilor de muncă au în vedere atât specificul activității de control exercitate, cât și importanța socială a acestei activități de ordine publică. 18. Prin urmare, Curtea apreciază că nu poate fi reținută critica referitoare la încălcarea art. 23 din Constituție, formulată de autoarea excepției din perspectiva faptului că „dreptul la tăcere este o componentă a dreptului la libertatea individuală“. 19. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 24 din Constituție, prin Decizia nr. 237 din 17 februarie 2011, precitată, Curtea a constatat că dreptul la apărare este circumscris cadrului procesual în care o parte are posibilitatea, garantată de Constituție, de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege prin care pot fi invocate situații sau împrejurări ce susțin și probează apărarea sa.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.