PROBLEMA JURIDICĂ
Dacă Directiva 77/187 împiedică dreptul salariatului de a refuza transferul raportului de muncă și dacă obligă menținerea raportului cu cedentul.
Faptele relevante
În C-132/91, un salariat al unui restaurant a refuzat să lucreze pentru persoana care a preluat restaurantul prin subînchiriere; cedentul l-a concediat ulterior. În celelalte două cauze, salariații unui compartiment de manipulare portuară au refuzat transferul relației de muncă la cesionar și au fost concediați.
Soluția
Directiva nu împiedică opoziția salariatului. Nu obligă însă statele să mențină raportul cu cedentul și nici nu interzice această soluție: efectul opoziției asupra contractului ține de dreptul național.
Motivarea, pe scurt
Pct. 21: continuitatea în interesul salariatului; pct. 31–33: libertatea de a-și alege angajatorul; pct. 34–37: armonizare parțială și competența dreptului național pentru consecințe.
Ce putem învăța și ce limite are
Delimitează libertatea salariatului de a refuza continuarea de soarta contractului și de un presupus drept automat la compensații.
Nu instituie prin ea însăși un drept românesc de a rămâne la cedent, un termen românesc de opoziție ori un drept automat la compensații; nu confundăm refuzul contractului cu simpla opoziție față de stingerea obligațiilor cedentului (pct. 22–24). Hotărârea privește Directiva 77/187; continuitatea normativă rezultă din art. 12 și anexa II a Directivei 2001/23.
Nu este prezentată o practică română uniformă și nu se deduce finalitatea din data hotărârii.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 2 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 31–33 · limba originalului: en
31 Whilst the directive, which effects only partial harmonization in the area in question (see the judgment in Foreningen af Arbejdsledere i Danmark v Daddy' s Dance Hall, cited above, paragraph 16), allows the employee to remain in the employ of his new employer on the same conditions as were agreed with the transferor, it cannot be interpreted as obliging the employee to continue his employment relationship with the transferee. 32 Such an obligation would jeopardize the fundamental rights of the employee, who must be free to choose his employer and cannot be obliged to work for an employer whom he has not freely chosen. 33 It follows that Article 3(1) of the directive does not preclude an employee from deciding to object to the transfer of his contract of employment or employment relationship and hence deciding not to take advantage of the protection afforded him by the directive.
Textul în documentul-sursă ↗par. 34–37 · limba originalului: en
34 However, as the Court has held (judgment in Berg v Besselsen, cited above, paragraph 12), the purpose of the directive is not to ensure that the contract of employment or employment relationship with the transferor is continued where the undertaking' s employees do not wish to remain in the transferee' s employ. 35 It follows that, in the event of the employee deciding of his own accord not to continue with the contract of employment or employment relationship with the transferee, the directive does not require the Member States to provide that the contract or relationship is to be maintained with the transferor. In such a case, it is for the Member States to determine what the fate of the contract of employment or employment relationship should be. 36 The Member States may, in particular, provide that in such a case the contract of employment or employment relationship must be regarded as terminated either by the employee or by the employer. They may also provide that the contract or relationship should be maintained with the transferor. 37 The answer to be given to the part of the questions referred to the Court by the Arbeitsgericht Bamberg and the Arbeitsgericht Hamburg on Article 3(1) of the directive must therefore be that Article 3(1) is to be interpreted as not precluding an employee of the transferor on the date of the transfer of the undertaking, within the meaning of Article 1(1) of the directive, from objecting to the transfer of his contract of employment or employment relationship to the transferee. The directive does not, however, require Member States to provide that, in the event of the employee deciding of his own accord not to continue with the contract of employment or employment relationship with the transferee, the contract or relationship should be maintained with the transferor. Neither does the directive preclude this. In such a case, it is for the Member States to determine what the fate of the contract of employment or employment relationship with the transferor should be.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.