PROBLEMA JURIDICĂ
Cum se determină efectivul încadrat în mod normal, cele minimum cinci concedieri și calificarea unei încetări provocate de modificarea unilaterală substanțială a contractului?
Faptele relevante
Angajatorul avea 126 de lucrători la începutul lunii septembrie 2013, dintre care 114 cu contracte pe durată nedeterminată și 12 cu contracte pe durată determinată. În intervalul 16–26 septembrie au avut loc zece concedieri individuale pentru motive obiective. Alte încetări, înainte și după acest interval, cuprindeau expirări de contracte, demisii și o încetare cerută după ce angajatorul impusese o reducere salarială substanțială. Faptele sunt cele reținute în prezentarea instanței de trimitere, nu o constatare proprie a unei fraude.
Soluția
Lucrătorii cu contracte pe durată determinată ori pentru sarcini specifice pot face parte din efectivul încadrat în mod normal. Expirările firești sunt distincte de concedieri. Condiția de minimum cinci privește concedieri în sens strict; încetarea provocată de modificarea unilaterală, substanțială și defavorabilă a elementelor esențiale ale contractului, pentru motive neimputabile lucrătorului, intră în noțiunea de concediere.
Motivarea, pe scurt
Curtea interpretează autonom noțiunile directivei, în acord cu protecția lucrătorilor. Includerea contractelor pe durată determinată în efectiv nu înseamnă includerea oricărei expirări în numărul concedierilor. Formularea referitoare la minimum cinci nu permite înlocuirea concedierilor propriu-zise cu încetări asimilate. La modificarea unilaterală substanțială, inițiativa angajatorului și schimbarea impusă explică încetarea, chiar dacă salariatul a solicitat ulterior formal încetarea contractului.
Ce putem învăța și ce limite are
Fundamentează distincția dintre efectiv și numărător, condiția celor cinci concedieri și analiza inițiativei reale pentru plecările prin acord.
Nu transformă orice demisie sau acord într-o concediere.
Nu transferă perioada spaniolă de 90 de zile în art. 68 din Codul muncii român.
Nu stabilește că litigiul național s-a încheiat definitiv într-un anumit sens.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 8 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
pct. 25
Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie amintit cu titlu introductiv că la punctul 67 din Hotărârea Rabal Cañas (C‑392/13, EU:C:2015:318), Curtea a statuat deja că articolul 1 alineatul (1) din Directiva 98/59 trebuie interpretat în sensul că, pentru a se constata dacă au fost efectuate „concedieri colective” în sensul acestei dispoziții, nu este necesar să se ia în calcul încetările individuale ale contractelor de muncă încheiate pe perioade limitate sau pentru sarcini specifice, în cazul în care aceste încetări intervin la data expirării contractului de muncă sau la data îndeplinirii acestei sarcini.
Textul în documentul-sursă ↗pct. 26
În consecință, lucrătorii ale căror contracte încetează la expirarea termenului convenit nu trebuie să fie luați în considerare în scopul stabilirii existenței unei „concedieri colective”, în sensul Directivei 98/59.
Textul în documentul-sursă ↗pct. 41
Având în vedere ansamblul considerațiilor de mai sus, trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Directiva 98/59 trebuie interpretat în sensul că lucrătorii care beneficiază de un contract încheiat pe o perioadă limitată sau pentru sarcini specifice trebuie considerați ca făcând parte dintre lucrătorilor angajați „în mod normal”, în sensul acestei dispoziții, în cadrul unității în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗pct. 43
În această privință, este suficient să se constate, astfel cum a procedat avocatul general la punctul 40 din concluzii, că rezultă fără ambiguitate din însuși textul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 98/59 că condiția prevăzută la al doilea paragraf al acestei dispoziții nu privește decât „concedierile”, cu excluderea încetărilor de contracte asimilate unei concedieri.
Textul în documentul-sursă ↗pct. 46
Având în vedere considerațiile de mai sus, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că, pentru a se constata existența unei „concedieri colective”, în sensul articolului 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Directiva 98/59, care atrage aplicarea acesteia din urmă, condiția „existenței a cel puțin cinci concedieri”, care figurează la al doilea paragraf al respectivei dispoziții, trebuie interpretată în sensul că nu vizează încetările unui contract de muncă asimilate unei concedieri, ci doar concedierile în sens strict.
Textul în documentul-sursă ↗pct. 50
În ceea ce privește cauza principală, dat fiind că lucrătoarea este cea care a solicitat încetarea contractului de muncă în temeiul articolului 50 din ET, s‑ar putea considera, la prima vedere, că a consimțit la această desfacere. Cu toate acestea, nu este mai puțin adevărat că, după cum a arătat avocatul general la punctele 54 și 55 din concluzii, încetarea respectivului raport de muncă își are originea în modificarea unilaterală efectuată de angajator privind un element substanțial al contractului de muncă pentru motive care nu au legătură cu persoana acestei lucrătoare.
Textul în documentul-sursă ↗pct. 52
Or, astfel cum reiese din decizia de trimitere, reducerea remunerației fixe a lucrătoarei în cauză a fost impusă în mod unilateral de angajator pentru motive economice și de producție și a determinat, în lipsa unei acceptări din partea persoanei interesate, rezilierea contractului de muncă cu plata unei indemnizații calculate pe aceeași bază ca cele care sunt datorate în caz de concediere abuzivă.
Textul în documentul-sursă ↗pct. 55
Având în vedere ansamblul considerațiilor de mai sus, trebuie să se răspundă la a treia întrebare că Directiva 98/59 trebuie interpretată în sensul că faptul că un angajator efectuează, în mod unilateral și în detrimentul lucrătorului, o modificare substanțială a elementelor esențiale ale contractului său de muncă pentru motive care nu au legătură cu persoana acestui lucrător intră sub incidența noțiunii „concediere”, prevăzută la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din respectiva directivă.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.