PROBLEMA JURIDICĂ
Perioada de referință pentru caracterul colectiv privește numai concedierile anterioare celei contestate sau orice interval continuu relevant care o include?
Faptele relevante
Angajatorul recunoscuse caracterul nejustificat al concedierii și plătise compensația corespunzătoare. Au urmat alte încetări în lunile următoare; în august au încetat și contractele a 29 de lucrători, iar activitatea societății s-a încheiat. Instanța de trimitere a fost sesizată cu problema luării în calcul a încetărilor ulterioare.
Soluția
Perioada relevantă este orice perioadă continuă de 30 sau 90 de zile care include concedierea individuală și în care se concentrează cel mai mare număr de concedieri pentru motive fără legătură cu persoana lucrătorilor, potrivit opțiunii naționale aplicabile. Nu este limitată exclusiv la trecut ori exclusiv la viitor.
Motivarea, pe scurt
Curtea pornește de la formularea neutră temporal a directivei și de la scopul protecției salariaților. O limitare la intervalul anterior ori ulterior ar reduce numărul evenimentelor luate în calcul și ar putea exclude artificial procedura. Verificarea intervalului care include concedierea asigură aplicarea pragului în raport cu realitatea succesiunii încetărilor, fără ca această metodă să depindă de dovada unei intenții de fraudare.
Ce putem învăța și ce limite are
Împiedică verificarea pragului numai pe luni calendaristice ori numai pentru cele 30 de zile anterioare unei concedieri.
Hotărârea interpretează perioada; nu decide singură care dintre încetările pretins voluntare sunt concedieri.
România folosește perioada de 30 de zile din Codul muncii, nu o opțiune de 90 de zile preluată din litigiul spaniol.
Nu confirmă soluția definitivă a litigiului național; caracterul definitiv al hotărârii CJUE nu este certificat.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 3 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
pct. 33
În schimb, astfel cum a arătat domnul avocat general la punctul 32 din concluzii, din economia și din finalitatea directivei rezultă că aceasta impune ca o asemenea perioadă să fie continuă.
Textul în documentul-sursă ↗pct. 36
În consecință, astfel cum a arătat Comisia Europeană în observațiile sale scrise, este necesar să se examineze perioada care acoperă concedierea individuală contestată și în care s‑a produs cel mai mare număr de concedieri efectuate de angajator din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana lucrătorului, în sensul articolului 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Directiva 98/59.
Textul în documentul-sursă ↗pct. 37
Având în vedere considerațiile care precedă, este necesar să se răspundă la întrebările adresate că articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Directiva 98/59 trebuie interpretat în sensul că, pentru a aprecia dacă o concediere individuală contestată face parte dintr‑o concediere colectivă, perioada de referință prevăzută la această dispoziție pentru a stabili existența unei concedieri colective trebuie calculată luând în considerare orice perioadă de 30 sau de 90 de zile consecutive în care a avut loc această concediere individuală și în care s‑a produs cel mai mare număr de concedieri efectuate de angajator din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana lucrătorului, în sensul aceleiași dispoziții.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.