PROBLEMA JURIDICĂ
Poate angajatorul privat să recupereze unilateral o lipsă în gestiune invocând un angajament de plată necontestat și art. 32 Legea nr. 22/1969?
Faptele relevante
O salariată încadrată gestionar la o societate privată a contestat decizia de imputare emisă în iulie 2014 în legătură cu lipsurile constatate la inventar. Tribunalul Tulcea a admis contestația și a anulat decizia; angajatorul a declarat apel.
Soluția
Curtea a respins apelul ca nefondat, menținând soluția de anulare a deciziei de imputare. A arătat că acordul și angajamentul de plată nu constituie, în raportul de muncă analizat, titluri pentru rețineri lunare, iar angajamentul poate fi probă în acțiunea în răspundere patrimonială.
Motivarea, pe scurt
Instanța a întemeiat protecția salariatului pe art. 169 alin. (1)-(2) și art. 254 Codul muncii, a deosebit acordul privind executarea voluntară de recuperarea forțată și a cerut obținerea titlului judiciar, cu respectarea limitelor art. 257 la rețineri. Buletinul expune distinct criticile apelantei și motivarea prin care acestea sunt respinse.
Ce putem învăța și ce limite are
Ilustrează delimitarea dintre recunoașterea pagubei, acordul de plată, decizia unilaterală de imputare și titlul executoriu într-un litigiu de muncă privind un gestionar privat.
O soluție individuală nu dovedește practică unitară și nu tranșează toate raporturile speciale ale gestionarilor.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 5 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
pp. 68–71, Decizia civilă nr. 432/CM/29.09.2015, motivare și soluție
Însă, trebuie avut în vedere că nici învoiala părţilor şi nici angajamentul de plată nu constituie titluri executorii şi în baza lor nu se pot face reţineri în rate lunare din drepturile salariale pentru acoperirea pagubei, ci numai în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Angajamentul de plată poate fi folosit ca un mijloc de probă în cadrul acţiunii în răspundere patrimonială.
Textul în documentul-sursă ↗pp. 68–71, Decizia civilă nr. 432/CM/29.09.2015, motivare și soluție
Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea la data de 3 septembrie 2014 şi înregistrată sub nr. 1730/88/2014, contestatoarea [...], în contradictoriu cu intimata S.C. [...] SRL Găeşti, jud. Dâmboviţa, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei de imputare nr. [...]/29.07.2014, a sumei de 5164,74 lei, cu cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗pp. 68–71, Decizia civilă nr. 432/CM/29.09.2015, motivare și soluție
Prin sentinţa civilă nr.2198 din data de 03 decembrie 2014, pronunţată în dosarul civil nr.1730/88/2014, Tribunalul Tulcea a admis contestaţia privind pe contestatoarea [...], în contradictoriu cu intimata S.C. [...] SRL, având ca obiect anulare decizie de imputare. A anulat Decizia nr. [...]/29.07.2014, ca nelegală. A obligat intimata la plata către contestatoare a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗pp. 68–71, Decizia civilă nr. 432/CM/29.09.2015, motivare și soluție
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat apel pârâta S.C. [...] SRL, pe care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte: Consideră hotărârea primei instanţe ca fiind dată cu încălcarea gravă a legii pentru următoarele motive: Contestatoarea [...] a fost angajata societăţii pârâte în funcţia de gestionară, iar la inventarul de control din 16 iulie 2014 a prezentat o lipsă în gestiune de 5164,74 lei. 70 Recunoscând lipsa în gestiune, contestatoarea a dat un angajament de plată care nefiind contestat în termen de 30 de zile a devenit titlu executoriu potrivit reglementării date de o lege specială – Legea nr.22/1969, actualizată în anul 1994. Contestatoarea a desfăşurat o activitate reglementată de o lege specială – Legea 22/1969, care stabileşte că atunci când un gestionar produce o lipsă în gestiune, poate da angajament de plată, dacă recunoaşte paguba (cu ce s-a întâmplat în speţă) şi nu o activitate oarecare, în care de exemplu nu a supravegheat funcţionarea unui utilaj şi acela s-a defectat. În prima situaţie, angajamentul de plată devine titlu executoriu dacă nu este contestat în 30 de zile şi salariatul - chiar dacă nu mai este angajatul societăţii - poate fi executat silit, pe când în cea de-a doua situaţie, dacă cel care a produs o pagubă nu mai este angajatul societăţii, nu i se mai poate imputa prin decizie recuperarea prejudiciului, ci prin obţinerea unui titlu executoriu din partea instanţei de judecată. Faţă de cele arătate, argumentate legal şi logic rezultă că motivarea instanţei, printr-un citat din Codul Muncii, fără legătură în speţă şi printr-o frază drept concluzie apare în contradictoriu cu normele legale şi cu menirea justiţiei.
Textul în documentul-sursă ↗pp. 68–71, Decizia civilă nr. 432/CM/29.09.2015, motivare și soluție
Numai după obţinerea titlului executoriu, angajatorul poate proceda la reţineri din salariu cu respectarea art.257 din codul muncii. Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art.480 al.1 Cod procedură civilă Curtea a respins apelul ca nefondat. Decizia civilă nr. 432/CM/29.09.2015
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.